Sunt momente in care ne simtim pierduti... pierduti de lume si de noi. Momente in care incercam sa ne tipam ratacirile si-n care cei care ar trebui sa le vada se pierd prin labirinturile sufletului nostru... In acele momente, tot ce avem de facut este sa ne aezam si sa asteptam... sa-i asteptam sa inteleaga ca cei pierduti sunt de fapt ei, ca ei sunt cei care nu reusesc sa ne gaseasca si sa ne vada...
Alteori, sunt momente in care regasirile pot fi dureroase si extenuante, in care linistea ne cuprinde si ne copleseste fara preveniri...
Sunt momente in care sufletul ne tipa de fericire si-n care cei din jurul nostru ne privesc in tacere si ne cred nebuni, neintelegand noile labirinturi care se nasc clipa de clipa in sufletul nostru... sunt momente in care lacrimi de sticla se sparg pe obrajii incremeniti de durere... toate astea sunt doar MOMENTE... de și din viata care-i fac pe cei dragi sa ne iubeasca si mai mult, iar celor slabi le ofera sansa de a se elibera de prezenta noastra in viata lor... toate-s doar MOMENTE...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu