protest de copil

Sunt copil...da, sunt!!!! si-mi asum asta cu naivitatea fiecarei lacrimi pe care o vars pentru oamenii din viata mea. Nu e usor sa fii copil! Imi asum fiecare repros si fiecare ”reclamatie”. Da, sunt copil si cred cu toata fiinta mea că intr-o zi, cineva nu se va mai speria de copilaria mea si o va iubi. Nu se va speria de faptul ca simt. Eu inca mai cred in povesti si inca mai traiesc povesti. Nu e usor, dar prefer lumea mea de poveste decat superficialitatea lumii voastre. Prefer lumea copiilor unde un ”te iubesc” inseamna ”te iubesc”, unde ”te urasc” inseamna ”m-ai necajit si doare”, unde ”nu vreau sa te mai vad niciodata” inseamna ”sa nu indraznesti sa pleci de langa mine”.... sunt copil și-mi asum! Sunt copil si vreau sa traiesc in lumea copiilor unde o imbratisare inseamna cat 1000 de ”mi-a fost dor de tine”... Sunt si copil si visez... Da, visez pentru ca lumea noastra a copiilor e cladita doar din vise si sperante. Sunt copil si le multumesc tuturor acelora care au plecat din lumea copilariei mele inainte de a mi-o perverti...Din toata inima, iti multumesc tie, baiete drag, pentru ca ai avut rabdare sa ma cunosti si ai fost suficient de barbat incat sa nu ma faci sa sufar nici macar o secunda. Si, da, am fi suferit ingrozitor amandoi....


P.s: randurile astea sunt pentru voi toti cei care in ultimele doua luni imi spuneti neincetat cat sunt de copil...sunt si asa voi ramane toata viata.....