Mi-am gasit sensul!

Cand cauti si cauti si nu gasesti. Opreste-te si lasa-te sa fii gasit. Odihneste-te si pregateste-te pentru ce va sa vina.
Mi-am gasit sensul! Inseamna mult, dar e atat de putin. De gasit mi l-am gasit prima data pe cand aveam doar vreo 6 ani. Contextul? Pictat in culori nu foarte vii, dimpotriva, mai degraba in tonuri de negru si gri, dar peste care au renascut culorile minunate ale curcubeului.
Peste ani l-am mai pierdut. Sensul! Si azi mai sunt zile cand il pierd. Mai ales alea in care-mi vin de platit facturile :) Dar el este mereu in mine si-mi indruma pasii si-mi incalzeste sufletul cu frumusetea lui.
Daca am inteles viata? Poate... Depinde cum privesti! Din punctul de vedere al societatii pot spune ca am ratat marile conformisme: nu tu maritat, nu tu copii, nu tu... cariera. Sau am! Si asta e relativa. Daca privesti prin ochii copilului de 10 ani care sapa la porumbi sub soarele dogoritor, atunci da, azi am o cariera. Daca privesti prin ochii profesionistului intelectual si cu conturile doldora, atunci sunt departe, mult prea departe de a putea numi asta o cariera.
Dar viata... viata nu e nici despre cati bani ai, nici despre cat de maritata sau nemaritata esti si nici despre cati copii faci. Dar, da, poate fi despre cati copii/oameni cresti sau educi.
Viata e despre a trai clipa de clipa fiecare moment cu nebunie, indrazneala si curaj! Si, mai ales, cu RABDARE!
Viata e despre a fi acolo, alaturi de cel care ti-e apropiat de suflet. A oferi din tine celui ce are nevoie fara a astepta gratificatii sau recunoasteri.
Ce ma sperie cel mai tare? Ca pot sa fac atat de putin. Ca viata, dincolo de usa sufletului meu, e despre salbaticia omenirii.
Dar sensul meu... viata sensului meu imi ghideaza pasii si ma poarta spre taramuri negandite...